Activităţi didactice şi metodice

Conferinţa metodico-ştiinţifică a studenţilor

Pe data de 26 aprilie, Catedra de educaţie fizică a organizat Conferinţa metodico-ştiinţifică a studenţilor cu genericul „Realizări 2016”.

La Conferinţă au participat atât studenţii din grupele special medicinale, cât şi studenţii din grupele de bază, în total peste 120 de studenţi.

Tema Conferinţei: „Perfecţionarea calitativă a procesului de educaţie fizică în grupele special medicale”.

Comunicări interesante pentru participanţi au prezentat 8 studenţi de la toate facultăţile. Coordonator al referatelor Alexandru Morari, şeful Catedrei de educaţie fizică. O informaţie utilă despre situaţia sanitar-epidemiologică a studenţilor universitari a  prezentat medicul Felicia Josan.

Autorii comunicărilor au fost destinşi cu diplome de merit.

AGENDA CONFERINŢEI

TEMA: Perfecţionarea calitativă a procesului de instruire la educaţia fizică în grupele special-medicale

Moderator – Alexandru Morari, şeful Secţiei de  educaţie fizică

Denumirea comunicărilor. Coordonatorii ştiinţifici.

1. Tratarea bolilor sistemului cardiovascular prin intermediul  exerciţiilor fizice,

Autor: Raţă  Crina, gr. EF 25 z, Facultatea de Litere,

2.Tratarea diabetului cu ajutorul  exerciţiilor fizice,

Autor:    Splavnic  Irina,  gr.GET 29 z, Facultatea de Litere,

3. Beneficiile exerciţiilor fizice la persoanele cu dereglări ale organului văzului,

Autor: Jumiga Mihaiela,  gr. AP. 21 z, Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale,

4. Tratarea  cu ajutorul exerciţiilor fizice a sistemului nervos,

Autor: Ciumacenco Natalia, gr. AS 21z, Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale,

5 . Tratarea traumelor cerebrale cu ajutorul exerciţiilor fizice,

Autor: Băbălău Cătălina, gr. GET 29z, Facultatea de Litere,

6.Hernia de disc. Simptome. Diagnostic. Tratament,

Autor: Ceapa  Andriana, gr. DR 21z, Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale,

7. Boala hipertonică şi recuperarea cu ajutorul exerciţiilor fizice,

Autor: Oleg Şapira, gr. FB 21z, Facultatea de Ştiinţe Reale, Economice şi ale Mediului,

8.  Profilaxia hipertensiunii cerebrale prin practicarea  exerciţiilor  fizice,

Autor: Rotar Dorin,  gr. PS 21z, Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie şi Arte,

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT “ALECU RUSSO”

Catedra de educaţie fizică

EDUCAŢIA FIZICĂ

Curriculum universitar

Bălţi, 2011

Autor: Alexandru Morari,

şeful Catedrei de educaţie fizică

Discutată şi aprobată la şedinţa

Catedrei de educaţie fizică din

 

„23” februarie 2011

(proces verbal Nr.7)

Aprobată la şedinţa Consiliului

Facultăţii Pedagogie, Psihologie şi

Asistenţa Socială din

„09” martie 2011

(proces verbal Nr. 5)

 

Preliminarii.

Curricumul disciplinei „Educaţie fizică” face parte din structura Curricumului Naţional şi reprezintă un document reglator elaborat în baza unor abordări moderne a  procesului educaţional:

–  centrarea pe cel ce învaţă;

–   orientarea spre formarea de competenţe;

–  intereconexiunea proceselor de predare-învăţare-evaluare;

–   intereconexiunea componentelor cognitive, afective  psihomotorii etc.;

Curricumul dat include în structura sa un ansamblu de componente în intereconexiune: concepţia didactică, competenţele transversale, competenţele generale şi specifice disciplinei „Educaţie fizică”, unităţi de conţinuturi, strategii didactice şi strategii de evaluare.

Curricumul universitar de educaţie fizică şi sport reflectă concepţia care stă la baza reformei sistemului de învăţământ, urmărind realizarea unor finalităţi prevăzute de Legea învăţământului, privind formarea şi dezvoltarea complexă  a viitorilor cetăţeni ai ţării.

Curricumul disciplinei „Educaţia fizică” are următoarele funcţii şi oportunităţi:

–  reglează întregul proces de educaţie fizică în învăţământul universitar;

–    constituie baza proiectării didactice de lungă durată şi proiectări didactice a orelor de educaţie fizică;

–   constituie baza evaluării rezultatelor educaţiei fizice;

–   poziţionează elaborarea ghidurilor metodologice, a altor materiale curriculare;

Conceput într-o manieră sintetică, curricumul disciplinei „Educaţia fizică” constituie un instrument funcţional, destinat cadrelor didactice şi studenţilor.

I. Concepţia didactică a DISCIPLINEI  EDUCAŢIA FIZICĂ

Conform concepţiei Educaţiei fizice şi Sportului în învăţământul universitar, conţinuturile didactice sînt concepute nu ca scop în sine, dar ca instrumente de formare a competenţelor necesare unui tînăr cetăţean. Competenţa este un ansamblu /sistem integrat de cunoştinţe, capacităţi şi atitudini dobîndite de studenţi prin învăţare şi mobilizare a potenţialului fizic şi intelectual în contexte specifice de realizare, adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al acestuia, în vederea soluţionării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală.

Concepţia predării educaţiei fizice în învăţământul superior, vizează următoarele aspecte metodologice:

–  adaptarea conţinutului corespunzător timpului didactic, condiţiilor materiale, tradiţiilor universităţii, interesului şi opţiunii studenţilor pentru anumite exerciţii fizice;

–  valorificarea nivelului de pregătire al studenţilor;

–   focalizarea obiectelor instrucţionale prin strategii didactice optime;

–   acţiunea sistematică (în fiecare lecţie) asupra stării de sănătate, dezvoltării fizice generale şi calităţilor motrice;

–   predarea disciplinelor şi probelor sportive va fi însoţită în permanenţă de practicarea globală a acestora;

–   implementarea spiritului creator şi inventiv în desfăşurarea lecţiilor astfel încât acestea să devină părţi atractive pentru studenţi.

Finalităţile sau obiectivele finale sînt determinate de necesităţile, imperativele  societăţii. Ele vizează formarea unui tineret sănătos, viguros, cu o bună dezvoltare fizică şi capacitate psihică, cunoscător al efectelor benefice pe care le are  educaţia fizică asupra organismului uman, practicată sistematic şi conştient în timpul şi după terminarea studiilor.

Educaţia fizică pentru învăţământul universitar este inclusă în planul – cadru de învăţământ ca obiect de studii obligatoriu şi reflectă Concepţia Educaţiei fizice şi a Sportului în învăţământul universitar. Valoarea formativă a educaţiei fizice constă în:

–   dezvoltarea competenţelor specifice educaţiei fizice, fortificarea stării de sănătate, a  capacităţilor motrice al studenţilor şi corespunzător  calităţii învăţării;

–   aplicarea sistemului de principii cu privire la formarea personalităţii, capabile să aplice valorile culturii fizice în viaţa personală.

Realizarea curricumului dat solicită profesorului cunoaşterea profundă a principiilor didactice în baza cărora se va desfăşura procesul de învăţământ.

II.Orientări generale şi forme organizatorice de predare şi învăţare

În domeniul Educaţiei fizice, predarea este o activitate specifică a profesorului prin care el le transmite studenţilor cunoştinţe, asigură formarea de competenţe. Sistemul de predare este influenţat în mare măsură de personalitatea profesorului-statutul şi rolul socio-profesional, aptitudinile didactice şi ştiinţifice, trăsăturile de caracter, stilurile de predare, comunicare, conducere şi evaluare, tactul psihopedagogic, tipurile de competenţă şi atitudini ştiinţifice şi psihosociopedagogice, calităţile fizice, inteligenţa motrică şi cognitivă.

Învăţarea motrică şi învăţarea inteligentă depinde de student, de caracteristicile şi calitatea universului interior, de atitudinea pozitivă faţă de practicare a exerciţiilor fizice, starea de sănătate, dar şi de alţi factori externi: baza tehnică materială, natura şi conţinutul sarcinii, gradul ei de complexitate şi dificultate, numărul de obiective planificate pentru o lecţie, sistemul de training, strategiile didactice etc. Învăţarea influenţează dezvoltarea fizică, funcţională şi psihică, fiind una din condiţiile lor fundamentale.

Predarea-învăţarea se bazează pe analiza minuţioasă a rezultatelor obţinute în anii precedenţi în scopul de a evidenţia problemele care au fost şi care urmează să fie soluţionate la etapa următoare, în cadrul învăţământului universitar.

În concordanţă cu resursele educaţionale (conţinutul instructiv, capacitatea sau disponibilităţile fizice ale studenţilor, condiţiile materiale, timp) de care dispunem pentru desfăşurarea întregii activităţi sportive din învăţământul superior, sînt utilizate următoarele forme organizatorice de desfăşurare a procesului de instruire:

a)  lecţia de educaţie fizică propriu-zisă (2 ore/săptămînă);

b)  lecţia de educaţie fizică cu specializări pe ramuri de sport (2 ore/săptămînă);

c)  lecţia de gimnastică medicală (2 ore/săptămînă);

d)  lecţia de antrenament (pentru echipele reprezentative) pe ramuri de sport cu 3 antrenamente comune şi  individuale.

Concursurile şi competiţiile sportive-tipuri:

a). competiţii şi concursuri rezervate tuturor studenţilor:

– oficiale: Spartachiada universitară, Cupe pe ramuri de sport, campionate municipale, campionate naţionale universitare, internaţionale etc.

– amicale, tradiţionale, turnee;

b). competiţii şi concursuri sportive de performanţă oficiale prevăzute în calendarul Federaţiei Sportului Universitar.

Activităţi tematice de grup, cum ar fi:

– programele de gimnastică zilnică;

– călătorii pe trasee tematice (economice, istorice, culturale etc.);

– serbări sportive şi vizionarea spectacolelor sportive;

– şedinţe de călire şi fortificare a organismului;

– cursuri de iniţiere a studenţilor în practicarea unor discipline sportive şi în pregătirea arbitrilor şi instructorilor obşteşti.

Activităţi de practicare independentă a exerciţiilor fizice:

–  gimnastica aerobică, ritmică, respiratorie, etc.;

–  mersul, alergarea, joggingul etc.;

–   programe de  dezvoltare fizică armonioasă, culturism, de prelucrare analitică  a grupurilor musculare etc.;

–   jocuri şi probe  sportive;

–   concursuri sportive organizate ad-hoc în împrejurări diferite (excursii, tabere de odihnă etc.).

Aceste activităţi au drept scop petrecerea timpului liber în mod plăcut şi util, urmărind, totodată, menţinerea tonusului general al organismului.

III. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Anul de studii Semestrul Numărul de ore Formă de evaluare
prelegeri practice
a) pentru grupele de bază şi grupele special-medicale
I I 2 28 colocviu
II 2 28 colocviu
II III 2 28 colocviu
IV 2 28 colocviu
b) pentru grupele perfecţionării sportive

(echipele reprezentative)

I-IV semestrial

anual

2

4

90

180

colocviu la finele fiecărui semestru

IV.COMPETENŢE-CHEIE/TRANSVERSALE

Competenţele-cheie răspund concepţiei dezvoltării sistemului de învăţământ obligatoriu. Ele asigură studenţilor cunoştinţe, capacităţi şi atitudini cuprinse în standardele europene.

Ariile curriculare cuprinse în planul-cadru de învăţământ sînt compatibile cu cele 10 domenii de competenţe-cheie, stabilite la nivel european, respectiv:

  1. Competenţe de învăţare / de a învăţa să înveţi.
  2. Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat.
  3. Competenţe de comunicare într-o limbă străină.
  4. Competenţe de bază în matematică, ştiinţă şi tehnologie.
  5. Competenţe acţional-strategice.
  6. Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC)
  7. Competenţe interpersonale, civile, morale.
  8. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare.
  9. Competenţe culturale, interculturale (de a crea valori)
  10. Competenţe antreprenoriale.

V. COMPETENŢE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI EDUCAŢIA FIZICĂ

  1. Formarea unor concepte şi valori fundamentale privind activitatea motrică şi influenţa anatomo-fiziologică a acesteia asupra organismului uman.
  2. Dezvoltarea calităţilor motrice de bază, funcţionale, aplicative, volitive şi estetice prin intermediul exerciţiilor fizice.
  3. Formarea calităţilor de personalitate, comportamentul civilizat,  deprinderilor comunicative şi de interacţiune socială.

 

VI. SUBCOMPETENŢE, CONŢINUTURI DIDACTICE, ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE

 

Subcompetenţe Conţinuturi didactice Activităţi de învăţare şi evaluare
  1. Formarea unor concepte şi valori fundamentale privind activitatea motrică şi influenţa anatomo-fiziologică a acesteia asupra organismului uman.  
Studentul va fi competent:

  • Să explice rolul culturii fizice ca fenomen social;
  • Să posede criteriile aprecierii nivelului de însuşire a programei de studii.
I. A. Formarea competenţelor cognitive generale

Tema 1. Educaţia fizică-obiect de instruire în instituţiile de învăţământ superioare (semestrul I)

 

Teste de cunoştinţe

  • Să posede cunoştinţe despre particularităţile psihofiziologice ale organismului;
  • Să posede noţiuni de mod de viaţă sănătos
Tema 2. Regimul activităţii

motrice şi capacităţilor de muncă. Modul sănătos de viaţă (semestrul II)

 

Teste de cunoştinţe

  • Să posede metodele şi mijloacele pregătirii fizice a sportivilor;
  • Să posede metode de dezvoltare a calităţilor fizice;
  • Să explice structura procesului de antrenament.
Tema 3. Baza teoretică-metodică a pregătirii fizice şi a antrenamentului sportiv (semestrul III)  

 

Teste de cunoştinţe

  • Să explice rolul şi sarcinile culturii fizice în organizarea ştiinţifică a muncii.
  • Să posede metodica de elaborare a complexelor de exerciţii pentru gimnastica de producţie, determinate de caracterul şi condiţiile  muncii
Tema 4. Cultura fizică în organizarea ştiinţifică a muncii şi a odihnei active (semestrul IV)  

 

Teste de cunoştinţe

Subcompetenţe Conţinuturi didactice Activităţi de învăţare şi evaluare
  • Să evidenţieze esenţialul în tehnica execuţiei exerciţiilor;
  • Să discute pe marginea unor situaţii de arbitraj.
I. B. Formarea competenţelor cognitive specifice

Termeni, noţiuni, definiţii.

Tehnica executării acţiunilor motrice în ramurile de sport practicate.

Regulile competiţionale referitoare la ramurile de sport practicate în universitate.

 

 

 

 

Teste de cunoştinţe

  2. Dezvoltarea calităţilor motrice de bază, funcţionale, aplicative, volitive şi estetice prin  intermediul exerciţiilor fizice.  
 

  • Să organizeze activitatea personală în condiţii de aplicare ştiinţifică a tehnologiilor de testare a capacităţilor fizice şi stării funcţionale al organismului, să-şi evalueze evoluţia pregătirii fizice şi funcţionale.
Competente psihomotorice

1Teste de diagnosticare a nivelului de dezvoltare şi pregătire fizică şi funcţională:

  • Alergare la 100m;
  • Alergare la 2000m(f), 3000m(b);
  • Sărituri în lungime de pe loc (cm);
  • Ridicarea trunchiului din culcat dorsal (fete) – nr.de repetări;
  • Tracţiuni la bara fixă (băieţi) – nr.de repetări;

Teste antropometrice:

– masa corporală (kg);

– înălţimea (cm);

Teste fiziometice:

– frecvenţa pulsului în stare de repaus (timp de 1 min.);

– frecvenţa respiraţiei în stare de repaus (timp de 1 min.)

 

 

 

 

Teste de diagnosticarea nivelului de dezvoltare şi pregătire fizică şi funcţională.

a) teste iniţiale –septembrie

b) teste finale – mai (anual).

Măsurări periodice, observări reciproce şi autoobservări.

 

  • Să comunice în limba maternă în situaţii reale de  organizare şi desfăşurare a exerciţiilor cu caracter aplicativ.
2. Exerciţii cu caracter aplicativ

  • Exerciţii de dezvoltare fiică generală fără obiecte şi cu obiecte portative;
  • varietăţi de mers, alergări, sărituri;
  • escaladări în circuit;
  • aruncări şi prinderi;
  • tracţiuni şi împingeri.
 

Teste de competenţă la elaborarea  a unor complexe de exerciţii de dezvoltare fizică generală.

 

  • Să demonstreze şi să execute toate tipurile de exerciţii;
  • Să organizeze aplicarea capacităţilor de coordonare.
3. Gimnastica de bază

  • Exerciţii de front şi formaţii;
  • exerciţii acrobatice;
  • exerciţii de echilibru (la bîrnă)
 

Teste de competenţă;

Teste de capacităţi.

 

  • Să discearnă deosebirile dintre ţinuta corectă a exerciţiilor de echilibru cu cea defectuoasă;
  • Să-şi autoaprecieze exprimarea artistică a mişcărilor
4. Gimnastica, ritmica, gimnastica aerobică

  • Complex de exerciţii coregrafice din gimnastica ritmică, aerobică şi dans;
  • îmbinări de coordonări – ritmice;
  • step-aerobica;
  • dansuri „tango”, „vals”, „hora”, „joc” etc.
 

 

Dansurle:

”Vals”, „Tango”, „Hora”,

”Joc”.

 

 

  • Să obţină un grad de stabilitate a tehnicii probelor studiate;
  • Să acumuleze calităţi în scopul autorealizării în domeniul antreprenorial.
5. Atletismul

  • Alergări pe distanţe scurte:

–    tehnica alergării;

–    exerciţii speciale;

–    tehnica alergării de ştafetă;

  • Alergări de semifond şi fond:

–    tehnica alergării;

–    exerciţii speciale;

  • Alergări de cros:

–          tehnica alergării:

–          antrenare în alergări de cros.

  • Sărituri în lungime cu elan, sărituri de pe loc

–    Tehnica săriturii prin diverse stiluri: ”cu îndoirea picioarelor”, „prin extensie”, „prin forfecare”;

–    tehnica săriturii de pe loc;

–    exerciţii speciale;

– antrenarea în sărituri.

 

 

Teste de control în condiţii competiţionale (100m;

2000m (F) şi 3000m (B);

Sărituri în lungime cu elan;

sărituri în lungime de pe loc.

 

 

  • Să valorifice eficient aplicarea procedeelor tehnico-tactice în funcţie de situaţia de joc;
  • Să posede acţiuni individuale, în grup şi în echipa în atac şi apărare; deprinderi de joc în condiţii competiţionale;
  • Să posede regulile de joc şi arbitrajul;
  • Să posede măsuri de prevenire a accidentelor.
6. Jocuri sportive: Volei; Baschet; Fotbal; Badminton; Tenis de masă.
–  Poziţiile fundamentale ale jucătorilor şi deplasările  pe teren;

–    elemente şi procedee tehnice;

acţiuni tactice individuale, în grup şi în echipă, în atac şi în apărare (sisteme de atac şi apărare);

–    auto-asigurarea; marcajul şi demarcajul, driblingurile;

– jocul bilateral cu efectiv redus;

– jocul bilateral, arbitrajul.

– primul ajutor traumatologic şi igiena corporală în jocurile sportive.

Teste de capacităţi privind tehnica îndeplinirii procedeelor;

Aplicarea procedeelor tehnice şi a acţiunilor tactice în jocuri bilaterale;

Testul de arbitraj;

(aplicarea regulilor de joc şi a gesturilor în practică);

Teste de cunoştinţe

 

  • Să posede elemente tehnice ale marşului turistic;
  • Să posede tehnica instalării cortului, aprinderii rugului
  • Să posede tehnica acordării primului ajutor;
  • Să posede norme de comportare corectă şi civilizată în societate
7. Turismul
–    Elemente tehnice de deplasare şi de depăşire a obstacolelor;

–    exerciţii speciale;

–    pregătirea de marşul turistic, echipamentul;

–    orientarea după hartă, după busolă, după azimut;

–    instalarea cortului, aprinderea rugului;

–    tehnica securităţii, primului ajutor.

  • Aplicarea elementelor tehnice în practică (competiţii de instruire);
  • Teste de acordare a primului ajutor în diferite cazuri de urgenţă medicală .
 

  • Să explice rolul jocului ca proces istoric social;
  • să posede particularităţi anatomo-fiziologice la diferite vîrste de participanţi;
  • să evidenţieze esenţialul în desfăşurarea jocurilor;
  • să posede regulile de securitate în timpul promovării jocurilor.
8. Jocuri dinamice
–  Cunoştinţe teoretice: jocul ca proces istoric social, clasificarea jocurilor,  particularităţile anatomo-fiziologice şi psihice ale participanţilor la joc;

–    metodologia descrierii jocurilor dinamice;

–  metodici de organizare şi desfăşurare a jocurilor dinamice;

recomandări – model (pentru student şi profesor) de promovare a jocurilor în dependenţă de profilul facultăţii;

regulile de securitate în organizarea jocurilor dinamice.

  • Teste de cunoştinţe
  • Să descrie 10 jocuri (studenţii anului I);
  • Să descrie 20  de jocuri dinamice şi să promoveze independent cu grupa 2 jocuri (studenţii

anului II);

  • Teste de cunoştinţe

 

Atitudini
  • Să-şi formeze calităţi comportamentale: comunicativitatea, independenţa, responsabilitatea, iniţiativa, insistenţa, onestitatea în cadrul lecţiei de educaţie fizică.
  • Să transfere în activitatea  cotidiană trăsăturile pozitive de caracter formate în procesul de educaţie fiică şi sport.
  • Realizarea sistematică şi independentă a obiectivelor lecţiei şi sarcinilor la domiciliu;
  • respectarea cerinţelor unui mod de viaţă sănătos;
  • activităţi de formare a calităţilor  personalităţii;
  • participare la activităţi competiţionale pe echipe;
  • participarea la deciziile comune, activităţile de echipă organizate la nivel de grupă de specializare;
  • participarea la competiţii, concursuri, spectacole cu caracter sportiv.

 

 

 

Activismul motric al studentului

 

VII. STRATEGII DIDACTICE: ORIENTĂRI GENERALE

1. Strategia didactică la disciplina „Educaţie fizică” în Universitate va reieşi din faptul că studenţii au un nivel înalt de pregătire din punct de vedere intelectual şi fizic, deosebindu-se şi prin dezvoltarea psihofiziologică. Aceasta cere o activitate mai intensă privind realizarea conţinutului instruirii, ajutând studenţii să-şi dezvolte capacităţile lor, creîndu-li-se condiţii maxime pentru formarea optimală a competenţelor.

Activitatea motrică (didactică) realizată sistematic în cadrul lecţiilor şi în activităţile extra auditoriale va reprezenta interacţiunea componentelor anatomice, fiziologice şi psihologice ale studenţilor, orientîndu-i spre asimilarea valorilor culturii fizice, formarea motivaţiei pri­vind importanţa personală şi socială a practicării sistematice a exerciţiilor fizice, formarea reprezentărilor despre cultura sănătăţii, respectarea regulilor unui mod de viaţă sănătos.

2. Repere şi modalităţi de proiectare a strategiilor didactice

Proiectarea strategiei didactice la disciplina Educaţia fizică presupune emiterea abticipată a desfăşurării unor activităţi de formare a competenţelor studenţilor, a unor raţionamente, precum şi un aranjament (design al operaţiilor didactice, care să asigure întotdeauna calitatea şi eficienţa procesului de instruire.Aceasta presupune abandonarea vechiului model de acţiune didactică, bazat pe improvizaţii (văzînd şi făcînd), şi  promovarea unui concept de gîndire şi acţionare metodologică, pe bază de proiect sau design instrucţional.

Strategiile didactice vor fi active şi interactive, practicându-se metodologii ce se referă la activitatea profesorului şi a studentului în cadrul lecţiei de educaţie fizică. Se va respecta structura logică de corelare dintre competenţe-cheie, subcompetenţe, conţinuturi şi evaluări iniţiale, formative şi finale. Va fi şi o abordare ştiinţifică a strategiei didactice ca proces şi ca produs.

Strategiile didactice vor fi  selectate reieşind din realizarea domeniilor de competen­ţe-cheie şi celor specifice, din particularităţile de vîrstă şi funcţionale ale studenţilor şi din tipurile de lecţii. Procesul didactic va fi orientat spre învăţare independentă şi aplicativă, bazată pe formarea interesului subiectului.

În scopul formării la studenţi a obişnuinţei de a practica sistematic exerciţiul fizic în diverse scopuri (asanative, formative, recreative, dezvoltative etc.), pedagogul va programa (proiecta) studenţilor sarcini la domiciliu. Activitatea realizată de către student la do­miciliu trebuie evaluată sistematic în cadrul lecţiei şi apreciată cu notă diferenţiată.

3. Metodele şi tehnicile de predare-invăţare se vor baza pe următoarele criterii: com­petenţe, obiective, conţinuturi, semestre, vîrsta.

Metodele de predare-învăţare (de formare a competenţelor) vor fi: expunerea orală, demonstraţia, conversarea, învăţarea în echipă, analogia, exerciţiul, descoperirea şi pro­blematizarea, modelarea, simularea, cooperarea, asaltul de idei, studiul de caz,  experimentul, metoda statistică – matematică.

Predarea temelor teoretice incluse in curriculum cu scopul  formării la studenţi a cunoştinţelor conceptuale şi speciale este obligatorie, fapt ce va conduce la formarea si conso­lidarea motivaţiei învăţării conştiente.

4. Diversificarea formelor de învăţare va fi următoarea:

  • îmbinarea solicitărilor cognitive, psihomotrice de tip frontal cu cele de tip individu­al;
  • formarea personalităţii studenţilor în cadrul practicării exerciţiilor fizice va fi  integrală: formarea competentelor cognitive, psihomotrice şi comportamentale.
  • comportamentul didactic al profesorului va reieşi din ritmul de învăţare a fiecărui student aparte;
  • organizarea procesului educaţional nu trebuie să  greveze posibilitatea pregătirii în continuare a unor studenţi cu aptitudini motrice superioare;

5. Realizarea interdisciplinarităţii

In cadrul procesului educaţional se vor intercala cunoştinţele din diferite domenii ale cunoaşterii: cultura fizică, sport, anatomie, fiziologie, chimie, biologie, fizică, biomecani­ca etc. Interdisciplinaritatea relevînd specificul epocii noastre, reprezintă o modalita­te de organizare a conţinuturilor învăţării, oferind o imagine unitară a proceselor studiate in cadrul disciplinei Educaţie fizică.

6. Centrarea pe student

În procesul instructiv-educativ un accent deosebit se va pune pe competentele studenţilor la momentul de caz: nivelul de competenţe cognitive, psihomotrice şi afective. Ac­tivitatea didactică va direcţionată spre formarea competentelor ce reies din dezvoltarea sistemelor educaţionale şi de formare profesională în Europa, care stau la baza stabilirii curriculumului pentru învăţământul superior.

VIII. STRATEGII DE EVALUARE

Evaluarea defineşte eficienţa învăţământului prin prisma raportului dintre competenţele-cheie şi specifice proiectate şi rezultatele obţinute de către studenţi în activitatea de învăţare, menite să reflecte nivelul, volumul şi calitatea reală a competenţelor cognitive şi psihomotorice.

Evaluarea vizează:

a) în ce măsură au fost atinse competenţele-cheie şi specifice;

b) progresul sau insuccesul studenţilor;

c)     eficienţa strategiilor didactice folosite de profesor în activitatea de instruire;

d) evaluările realizate la finele anului de învăţământ vor demonstra posedarea subcompetenţelor indicate în curriculum pentru grupa respectivă.

Tipuri de evaluare a subcompetenţelor

1.Cunoştinţe – pregătirea teoretică

  • Competenţe cognitive generale – se vor realiza conform temelor de prelegeri la Educaţia fizică pentru fiecare an de studiu. Pregătirea teoretică a studenţilor are funcţie de formare a orizontului cognitiv;
  • Competenţe cognitive speciale – prevede cunoaşterea tehnicii şi tacticii exerciţiilor. Se va evalua concomitent cu însuşirea practică a acţiunilor motrice (în cadrul evaluării curente) individual şi pe echipe;
  • Evaluarea prin teste de aptitudini – un set de probe practice cu întrebări teoretice cu ajutorul căruia se verifică şi se evaluează nivelul asimilării competenţelor şi capacitatea de a opera cu ele, prin raportarea răspunsurilor la o scară de apreciere etalon, elaborată în prealabil.

2.Competenţe psihomotrice

  • Pregătirea tehnică – se evaluează performanţele pregătirii tehnice a studenţilor. Evaluarea competenţei motrice înseamnă rezultatele aplicării cunoştinţelor teoretice speciale în practică.
  • Pregătirea fizică – se evaluează capacităţile fizice conform testării indicatorilor progresului studenţesc de la testarea iniţială din luna septembrie pînă la sfârşitul anului de învăţământ. Evaluarea rezultatelor pregătirii fizice şi a competenţelor se va realiza în diverse tipuri de lecţii: de instruire; de antrenament; de control; de pregătire fizică specială; de laborator; demonstrativă; de concurs; de competiţie, de totalizare etc.
  • Evaluarea nivelului de pregătire fizică şi funcţională (septembrie, mai): alergare 2000m (F), alergare 3000 m (B), sărituri în lungime de pe loc; ridicarea trunchiului din culcat dorsal (F); tracţiuni la bara fixă (B).
  • Evaluarea continua (sau formativa) – desfăşurată pe tot parcursul procesului de învăţare  în cadrul lecţiilor şi la încheierea compartimentelor—atletism, gimnastică, jocuri etc. pentru fiecare activitate motrică;
  • Evaluarea sumativă – efectuată de profesor periodic prin lucrări de sondaj şi tehnico-tactice de verificare la încheierea unui semestru;
  • Evaluarea finală – desfăşurată la sfîrşitul anului de studiu (mai), se finalizează în conformitate cu normele de învăţămînt şi cu standardele de  competenţă.

Pentru a asigura evaluarea performanţelor vor fi utilizate diverse tipuri de activităţi:

–    evaluarea independentă a competenţelor;

–    evaluarea colectivă (a echipei, a grupei de specializare)

–    evaluarea în cadrul activităţilor practice de instruire organizate în procesul inslructiv-educativ în universitate si în cel extraauditorial. Participarea activa la concursuri didactice, competiţii sportive, alte activităţi de valoare.

Profesorul de educaţie fizică va pregăti echipe sportive în condiţiile Universităţii pentru participarea la diverse competiţii universitare, conform regulilor prestabilite. Studenţii obţin un anumit grad de pregătire sportivă, un anumit nivel de dezvoltare a forţei, vitezei, rezistenţei, a mobilităţii în articulaţii, a capacităţii coordinative, în acelaşi rând, un nivel de pregătire tehnică, tactică, moral-volitivă, estetică si intelectuală.

La lecţia de educaţie fizică studenţii sînt notaţi cu note diferenţiate pentru însuşirea cu­noştinţelor conceptuale/şi speciale, precum şi pentru competenţele formate în scopul:

a)  executării tehnic corecte a acţiunilor motrice şi combinaţiilor de evidenţă;

b)  demonstrării performanţelor în unele acţiuni motrice (incluse în sistemul de nor­me motrice de învăţămînt). precum şi în asemenea activităţi ca jocul bilateral la volei, baschet, handbal, fotbal etc.;

c)  îndeplinirii sistematice a sarcinilor programelor pentru activitatea la domiciliu.

Sistemul universitar prevede bareme echivalente calificativelor: suficient; bine; foarte bine. Studenţii din grupele special-medicale sînt atestaţi similar ca cei din grupele de  bază, însă ţinînduse cont de limitele posibilităţilor psihofiziologice individuale şi după caracterul boli.

Evaluarea finală la sfîrşitul fiecărui semestru este apreciată cu calificativul „admis”, „respins” atît în catalogul profesorului, cît şi în borderourile facultăţilor.

Avînd în vedere condiţiile de activitate a Catedrei de educaţie fizică în prezent, studenţilor li se propun următoarele probe de evaluare:

– Ridicări de trunchi din culcat dorsal (F);sărituri în lungime de pe loc; alergări de viteză (30m, 60m,100m; alergări de rezistenţă 2000 m (F); 3000 m (B); tracţiuni din atîrnat (B; sărituri la coardă (F); procedee tehnico-tactice din jocuri sportive; compartimentul „jocuri dinamice”; compartimentul teoretic.

IX. Repere bibliografice:

  1. Programa de cultură fizică pentru învăţămîntul naţional superior (sub redacţia A.Rotaru, V.Plîngău), Chişinău, 1991.
  2. Educaţia fizică. Curriculum pentru clasele a X a-XIIa,Grimalischi T., Boian I., Sava P., Hîncu L. Chişinău, Editura „Ştiinţa”,2010.
  3. Educaţia fizică şi sportul în Universitatea Politehnică Bucureşti. curs/Netolitzchi M., Bucureşti, Editura „Printech”, 2009
  4. Boian I. Aspecte Praxeologice de formare la elevi a competenţelor în cadrul lecţiilor de educaţie fizică: în  „Calitatea educaţiei: teorie, principii şi realizări” (materialele conferinţei internaţionale) Chişinău, 2008
  5. Boian I., Voiniţchi V., Nincu L. „Educaţia fizică în grupele special (suport metodologic pentru profesori, inspectori… Ed.”Gratema Libris”, 2009.
  6. Bizim A. şi colaboratori, Metodica educaţiei fizice în învăţămîntul superior, Bucureşti Ed. Universităţii Bucureşti, 1994.
  7. Bănăţan O., Pregătirea fizică a studenţilor. Bucureşti, Ed. Stadion, 1972.
  8. Sava P „Curriculum la disciplina „Educaţia fizică” /cultura fizică: probleme ştiinţifice în domeniul învăţământului şi sportului. Chişinău, INEFS, 1998
  9. Grimalischi T. „Ghid metodologic pentru profesori”. Educaţia fizică pentru clasele X-XII.Chişinău. Editura Univers Pedagogic, 2007.
  10. Ciorba C., Baschet, Iaşi. Editura PIM, 2006.
  11. A.Rotaru, E.Marin, O.Boişev „Jocuri dinamice”, Chişinău, 1993.
  12. Grimalischi  T., Tolmaciov P., Filipenco E., „ Gimnastica”, Chişinău, Editura Lumina, 1983.
  13. Iliin G., Scripceno C. „Atletismul”. Chişinău, Editura Cartea Moldovenească, 1978.
  14. Rădulescu M., Cojocari V. „Ghidul antrenorului de fotbal”. Copii şi juniorii. Bucureşti. Ed. Axis Mindi, 2003.
  15. Linberg L „Tenisul de masă în şcoală”, Chişinău, 1988.
  16. C.Jelezniac, I. Cleşcev „Podgotovca iunîh voleibolistov”, FIS, 1975
  17. Teoria i metodica fizicescoi culiturî. Ucebnic. Pod redacţiei Iu. Curamşina, Moscva, Sovetschii Sport, 2003.
  18. Bardin C. „Azbuca turisma” M., 1973
  19. Smirnov „Badminton”, FIS, Moscva, 1990.

 

Activităţi didactice şi metodico-ştiinţifice

Educaţia Fizică, ca disciplină de studii este inclusă în planul de studii

pentru studenţii anilor I-II.

Programa la disciplina  „Educaţia Fizică” prevede următoarele

obiective generale:

–         argumentarea importanţei practicării sistematice a exerciţiilor fizice cu scopul sporirii capacităţii de lucru şi refacerii organismului;

–         stabilirea legăturii dintre condiţia fizică a studentului şi sănătatea lui;

–         formarea capacităţilor cognitive privind sensul biomotric al învăţării motrice;

–         formarea unei atitudini grijulii faţă de propriul organism privind menţinerea capacităţii motrice aplicative în funcţie de profesia aleasă;

–         obţinerea şi menţinerea unui nivel optim de dezvoltare a capacităţilor motrice şi formarea deprinderilor organizatorice de modelare  a conţinuturilor specifice dezvoltării lor;

–         cultivarea spiritului creativ, responsabilităţii şi iniţiativei prin practicarea educaţiei fizice şi sportului;

–         formarea capacităţilor de investigaţie, indentificare, clasificare, prelucrare, comunicare şi utilizare eficientă a capacităţilor motrice în situaţii de problemă în activităţi motrice.

Procesul de instruire şi educaţie la disciplina „Educaţia Fizică” se realizează sub următoarele forme:

  1. prelegeri la anii I-II;
  2. ore practice la anii I-II;
  3. ore practice în grupele perfecţionării sportive (anii I-IV)
  4. activităţi sportive de masă în regimul zilei.

Conform controlului medical (anual în luna septembrie), studenţii anului I  sînt repartizaţi în grupe de studii:

  1. grupe de bază, cu specializările: volei, baschet, atletism, ritmică, triatlon forţă;
  2. grupe  special-medicale;
  3. grupe perfecţionării sportive.

Direcţia de bază a colectivului catedrei în cercetările metodico-ştiinţifice este „Promovarea calitativă şi perfecţionarea procesului de instruire la Educaţia Fizică în instituţiile  de învăţământ superior”. În baza cercetărilor în ultimii 5 ani au fost elaborate 4 programe analitice, 16 planuri calendaristice pe specializări, 4 programe – grafice de studii,  4 cursuri de prelegeri, peste 20 indicaţii şi recomandări metodice; 10 participări la conferinţe metodico-ştiinţifice catedrale, universitare, naţionale. Activitatea metodico-ştiinţifică a studenţilor din grupele special-medicale este reflectată prin elaborarea rapoartelor în domeniul profilaxiei şi tratării bolilor cu ajutorul exerciţiilor fizice şi prezentarea lor la conferinţele ştiinţifice studenţeşti (anual). Autori de publicaţii ştiinţifice în ultimii 5 ani: Alexandru Morari,  Maria Postolovschi- lectori superior universitari.

Activităţi sportive de masă şi de performanţă

Activitatea sportivă în Universitate este organizată de membrii Catedrei de educaţie fizică şi de activiştii sportivi de la facultăţi.

Activităţile sportive în mase şi de performanţă se desfăşoară conform regulamentului şi graficului aprobat de catedră.

Anual la 7 probe de sport se desfăşoară  peste 60 activităţi sportive la care participă în jurul la 3000 studenţi. În mediu, fiecare student participă la una s-au două competiţii.

În cadrul Universităţii se desfăşoară:

  1. Spartachiada tradiţională la 7 probe sportive (2 etape).

I etapă – competiţii în cadrul facultăţilor

II etapă – competiţii finale, la care participă selecţionatele facultăţilor. Totalurile Spartachiadei se apreciază separat la fete şi separat la băieţi.

2.Cupele Universităţii la volei, baschet.

3.Turnee la şah, tenis de masă.

4.Competiţii individuale: întîlniri amicale.

5.Concursuri: „Starturi vesele” (la fete); „Cine e cel mai puternic” (la băieţi)

6.Evoluări demonstrative la gimnastica ritmică.

Selecţionatele Universităţii participă anual la diferite competiţii municipale, republicane.

Premiante la Universiadele republicane în ultimii 5 ani: selecţionata de şah, de atletism, de volei (fete).

Participanţi şi premianţi la Campionate republicane, europene mondiale: L.Şusterman, A.Şusterman, I.Zac,  V.Sanduleac, R.Iancovschi, S.Carpinscaia, V.Negură – la şah;

L.Drocova, L. Balan, L.Calinicenco, I.Ovod, S.Zubcova, J.Onofrei, D.Panteleiciuc – la atletism;

V.Vacarciuc, V.Irodenco, N.Tîrsina – la haltere;

E.Sergheeva, V.Dascal – la tenis de masă;

V.Halizev, N.Şerşun, A.Mocanu, V.Cosimin, E.Goreţcaia – la tir;

A.Hlopeţchi, R.Piscorschi, O Bobu, D.Morari – la fotbal;

V.Silin, V.Şveţov, I.Dvornic, V.Cozlov – la canotaj;

I.Comarniţchi, A. Lozinschi, V.Belous, V.Plescaciov, A.Covdii, G.Şalaru, M.Filimon, V.Şova, N.Bînzari, D.Şumilov, T.Daniliuc, O.Hohlov, V.Chişca – la lupte;

R. Abdîcaşev, V. Godlevschi, I. Lisnic – la box;

V.Leaşenco, Vic.Leaşenco, V.Traian – la motosport;

A.Scorpan, A.Tarapata – la volei (fete);

V.Mocanu, A.Petrov, T.Şceneaeva, N.Chistol, G.Marandici, D.Morari, I.Rosip, D.Ceban, A.Bogdan – la badminton;

R.Pralea, A.Rotari, R.Lungu, M.Vrîncean, R. Aseeva, A.Baltag –la handbal.

Baza tehnico-materială

Actualmente catedra dispune de 2 săli de sport-tip, 1 sală de triatlon forţă (amenajată), 1 manej atletic (adaptat), 2 săl medical-curative (adaptate).

Orele practice la compartimentul „Atletism” se promovează toamna şi primăvara pe terenuri de sport adaptate.

Relaţii de colaborare

Tîrgu –Mureş, România – Clubul sportiv „Azomureş”.

Iaşi, România – Clubul sportiv al tineretului.

Botoşani, România – Clubul sportiv pentru copii.

Nicolaev, Odessa, Cernăuţi, Ukraina – şcoli sportive, Universităţi.

Chişinău, Moldova – Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport, Universitatea de Stat din Tiraspol (cu sediul la Chişinău).