AUTOPORTRET COLECTIV ÎN MIȘCARE
Fondată în 2000, Catedra de literatură română şi universală descinde din Secţia de literatură româna, constituită la 24 septembrie 1991 în cadrul Catedrei de limbă şi literatură română, care, la rându-i, își are originile în 1945, avându-i ca întemeietori pe Efim Levit și Nicolae Bilețchi, dar și pe Elena Ciornîi, Eliza Botezatu, Valeriu Senic ș. a. Titularii actuali ai catedrei, Nicolae Leahu, Maria Abramciuc, Maria Șleahtițchi, Valentina Enciu, Diana Vrabie, Ana Bantoș, Raisa Leahu, Anatol Moraru, Lucian Jitaru, Daniela Baciu, Ecaterina Niculcea, Valeriu Gorbul sunt, în majoritate, produse ale filologiei bălțene, chiar dacă unii și-au făcut studiile de doctorat la Iași sau Chișinău. Catedra asigură instruirea la specialităţile Limba și literatura română și limba franceză/engleză/germană rusă/ucraineană, Psihologia și pedagogia învățământului primar și preșcolar etc.
În două decenii de activitate, catedra și-a lărgit spectrul activităților didactice, elaborând programe de studiu și cursuri pentru specialitatea ,,Jurnalism și procese mediatice” plasând în câmpul muncii primele promoții de absolvenți.
Catedra asigură formarea la specializările de masterat ,,Didactici moderne ale disciplinelor filologice”, ,,Didactica limbii române în școala alolingvă” și ,,Didactica literaturii universale”, precum și la doctorat, specialitatea ,,Literatura română” (conducători de doctorat, conf. univ. dr. Nicolae Leahu, conf. univ. dr. habil. Maria Șleahtițchi, conf.univ., dr. Maria Abramciuc, conf. univ. dr. habil. Ana Bantoș, conf. univ., dr. Diana Vrabie).
De o deosebită popularitate în rândurile profesorilor din țară și, în special, din Nordul Republicii Moldova sunt Cursurile de perfecționare a cadrelor didactice (pentru școala națională și alolingvă), în cadrul cărora profesorii asistă la ore ale unor profesori experimentați de la liceul Teoretic Republican ,,Ion Creangă” elaborează proiecte de cercetare și aplicative, exersează noi metode de predare a literaturii române și universale.
Oameni ai scrisului în cea mai largă accepție a termenului, adică poeți, prozatori, eseiști, publiciști, membrii Catedrei de literatura română și universală (între care i-am aminti și pe Mircea V. Ciobanu, Lucia Țurcanu, Adrian Ciubotaru, Tatiana Potîngă, foști profesori ai catedrei) au căutat întotdeauna să sensibilizeze în sufletul studenţilor acel „element de poezie”, care ,,există dintotdeauna”, după Albert Einstein, în gândirea științifică. În acest sens, catedra organizează numeroase reuniuni literare, științifice și întâlniri cu oameni de creaţie din Republica Moldova, România, Franța, Italia, Rusia, lansări de carte, concursuri de traducere, recitaluri, conferinţe ştiinţifice ale studenților, masteranzilor și doctoranzilor, olimpiade etc.
Istoria catedrei este reflectată, în bună măsură, în paginile revistei literare Semn, care s-a constituit, între 1995-2012, într-o pistă de lansare a tinerelor talente ale facultăţii şi într-un ferment activ al vieţii culturale şi intelectuale din Bălți și din Republica Moldova, dar și în cele ale revistei universitare Sintagmele (condusă între 2010-2015 de scriitorul și profesorul Ghenadie Nicu).
Catedra de literatura română şi universală i-a avut în calitate de invitaţi pe scriitorii Marin Mincu, Mircea Martin, Nicolae Manolescu, Irina Mavrodin, Ion Bogdan Lefter, Gheorghe Crăciun, Cornel Ungureanu, Ion Pop, Mihai Cimpoi, Serafim Saka, Arcadie Suceveanu, Vasile Gîrneţ, Vitalie Ciobanu, Vasile Romanciuc, Leo Butnaru, Em. Galaicu-Păun, Dumitru Crudu, Lucian Vasiliu, Nichita Danilov, Cassian Maria Spiridon, Mircea A. Diaconu, Ion Vianu, Emil Brumaru, Ion Mureșan, Gellu Dorian, Ioan Pintea, Eugen Negrici, Claudiu Comartin, Mircea V. Ciobanu, Vladimir Beșleagă, Savatie Baștovoi etc.
Dintre realizările noastre împreună cu celelalte catedre ale Facultății de Litere, amintim miile de filologi formați de-a lungul a peste 70 de ani de activitate didactică, dar și cercetările în materie de literatură română și universală, științele comunicării, teorie literară și hermeneutică.